Federico Garcia Lorca

Casidă Porumbițelor Întunecate

Prin ramurile dafinului / trec două porumbițe-ntunecate: / Una era soarele / și cealaltă luna. … →

Diamantul unei stele / Înaltul în cer a brăzdat, / pasăre de lumină ce vrea … →

Peste portocali / zorii se iveau. / Albine de aur / mierea cătau. / Unde … →

Începe plânsul / chitarei. / Se sparg cupele arborilor / pline cu dimineața. / Începe … →

Verde freamăt nepipăit. / Smochinu-mi întinde brațele sale. / Ca o panteră umbra lui / … →

Trandafirul / nu caută aurora, / veșnic aproape pe ramura sa, / altceva căuta. / … →

Apa / își sună toba / de argint. / Arborii / țes vântul / și-l … →

În adâncul apei / Vorbele rămân. / Mâl de voci pierdute. / Peste-nfrigurata floare / … →

În eleșteu a murit azi / a apelor fată. / Din eleșteu a fost scoasă … →

Zilele de sărbătoare pe roți se-nvârtesc. / Călușeii le-aduc și le duc. / Albastră joie-verde. … →