Daniel Iancu – Versuri.pro

Balada Lui Adrian

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Crivățu’ îmi bate-n casă,
Suflă praful de pe masă, of-of
Adună din vatră-n scrum,
Și mi-l bagă-n Living Room,
Și mi-l bagă-n Living Room,
Adună din vatră-n scrum,
Și mi-l bagă-n Living Room,
Și mi-l bagă-n Living Room.
Adriane, cine știe,
Ți-a dat pe mătușa aia? of-of
Că io’ dacă n-am mătușă,
N-am banii să-mi iau o gușă,
N-am banii să-mi iau o gușă, of-of
Că io’ dacă n-am mătușă,
N-am banii să-mi iau o gușă,
N-am banii să-mi iau o gușă.
Gura de-mi îngheață,
Tu pleci la vânat de rață, of-of
Avioara ne pândește,
Adi ursu’ mi-l ochiște,
Adi ursu’ mi-l ochiște, of-of
Avioara ne pândește,
Adi ursu’ mi-l ochiște,
Adi ursu’ mi-l ochiște.
Adriane, Adriane
Moare un popor de foame, of-of
Populația roade oase
Tu ai ștanșpe mii de case
Tu ai ștanșpe mii de case, of-of
Populația roade oase
Tu ai ștanșpe mii de case
Tu ai ștanșpe mii de caseeee.
Fă-ne bine,
Fă-ne, dă-te-ncolo.
Da ni-l lasă pe Adi rece,
Eu înghit în sec și tac
Ca ce (pauză) caii mei să fac
Ca ce caii mei să fac, of-of
Eu înghit în sec și tac
Ca ce (pauză) caii mei să fac
Ca ce caii mei să fac, offff.
Se zvonește pe uliță,
C-o să vândă tot Adiță, of-of
Și-o să dea tot la popor
La paștele cailor
La paștele cailor, of-of
Și-o să dea tot la popor
La paștele cailor
La paștele cailor offff.

În Orașul În Care Plouă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
orășenii pe trotuare,
merg ținându-se de mână

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
de sub vechile umbrele
ce suspină și se-ndoaie
umede de-atâta ploaie
orășenii pe trotuare par păpuși automate
date jos din galantare.

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
nu răsună pe trotuare
decât pașii celor care merg,
ținându-se de mână,
numărând în gând cadența
picaturilor de ploaie
ce coboară din umbrele
din burlane și din cer..
cu puterea unui ser
dătător de viață lentă,
monotonă, inutilă și absentă..

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
un bătrân și o bătrână,
două jucării stricate,
merg ținându-se de mână..

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
de trei ori pe săptămână
de trei ooooori pe săptaaaamaaanaaaa

Patria

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Un puști o-ntreabă pe mămica sa, de-o face să-și înghită vorbele:
Ce este, mamă dragă, patria, că ne omoară-nvățătoarele?
Mămica lasă jos sacoșa-n drum, ar vrea să plângă și să râdă-ar vrea,
Copile, sincer, nu știu ce să-ți spun, atâta știu – ce s-a ales din ea.
E locul unde de 60 de ani își bagă Prutu’ coada printre noi
Și doar pentru un pumnişor de bani porumbul nu mai este păpușoi.
Luceafărul se-ntoarce în mormânt, că două vorbe nu mai poți să schimbi,
Pe-acest picior de plai, pe-acest pământ româna se vorbește-n două limbi.
Patria, patria, ce este, mamă dragă, patria?
Ce poate să îți spună mama ta ca să-nțelegi ce-nseamnă patria?.
E-o țară unde ca să fii docent, lucrarea ți-o-ncepi luni și-o termini joi,
Să fii patron de club e suficient, să ai în Dobrogea un cârd de oi.
În pușcărie domn de vrei să fii, să ai celulă de miliardar,
Îți treci toată averea la copii și în CV îți treci c-ai fost primar.
În loc să scoți cărbuni te apuci și bați și lași orfani o droaie de copii
Și-n loc ca să dai țării kilowați, dai țării un volum de poezii.
Ne luăm ostatici singuri noi pe noi, c-un circ de zero lei si zero bani,
Cum e posibil veți afla doar voi peste-aproximativ 50 de ani.
Chitară.
Când tu vei fi, mămica, mare șef, te roagă mama ta acum ceva,
Să nu dai formele de relief, că asta-a mai rămas din țara ta.
Ba nu, mai e un lucru, am uitat, mămica ta te roagă, puiule,
În caz că vei ajunge șef de stat să nu dai „barză”, varză”, „viezure”.
Sunt curios ce se va întâmpla, ce mama puștiului răspuns va da
Peste juma’ de secol și ceva, la întrebarea: „Ce e patria? „
Ce mama lui răspunsul ei va fi, ce mama ei de viață vom trăi,
Ce mama lor de șmecheri de copii, „ce mama ei de treabă” vor gândi.
Patria.
(cor de copii)
Patria, patria, ce-nseamnă, mama dragă, patria,
Ce o să spună-nvățătoarea mea, dacă nu știu ce-nseamnă patria?

Spitalul De Nebuni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Timpul mă apasă, ai plecat
Mă lași în voia sorții, cad
Omoară stelele din cer
Tu spaimă, inimă de fier
Tu spaimă, inimă de fier.
Omoară gândul meu pribeag
Unde-i copilul tău cel drag?
Omoară-mi zilele de joi
Am fost odată numai amândoi
Am fost odată numai amândoi.
Vreau ceas la mâna ta să fiu
Să mângâi sufletul pustiu
Tu să respiri al meu tic-tac
Vai, câte vise, eu dorm și dorm și tac
Vai, câte vise, eu dorm și dorm și tac.
Acum eu cred că numai vreau nimic
Nu-mi pasă și nu sufăr niciun pic
Omoară-mi zilele de luni
Și scoate-mă din spitalul de nebuni
Și scoate-mă din spitalul de nebuni.

Ploaie În Ploiești

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Bate vântu’ frunze cad,
zboară gându’ meu nomad.
De la facultate vin,
merg pe stradă și suspin.

Stropi de apă peste nas
mă lovesc la orice pas,
se deschid umbrele zeci,
antistropi de ploaie reci.
Căci, plouă ușor,
plânge un nor,
iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează.
La la la la la
Plouă ușor,
plânge un nor,
iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează
Plap plap plap plap.

Dame cu sacoșe pline
trec de zor pe lângă mine,
timp în care stropii mari
siroiesc pe ochelari
Stau o clipă, nu mai merg,
scot o sută ca să-i șterg
și-ncepu cu-alte noi figuri
slalom printre picături.
Căci plouă ușor,
plânge un nor, iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează.
La la la la la
Plouă ușor,
plânge un nor,
iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează
Plap plap plap plap.

Pe șosea ursuzele
merg autobuzele
le ignor mergând pe jos
prin orașul meu frumos.
Tot orașul s-a udat,
vreme bună de plimbat
macarale se rotesc,
iar eu ploaia o iubesc!
Căci, plouă ușor,
plânge un nor, iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează.
La la la la la
Plouă ușor,
plânge un nor,
iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează
Plap plap plap plap.

Ce-o mai face draga mea
mă gândesc numai la ea
și mă-ntreb sfios în gând:
și la ea o fi plouând?
Ploaie de duminică,
fugi, tristețe, pentru că
de la mine la Ploiești
nu-i departe când iubești.
Căci plouă ușor,
plânge un nor, iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează.
La la la la la
Plouă ușor,
plânge un nor,
iar eu sunt visător
la ploaia care valsează
și-un cântec fredonează

Osama Bin Bel Den

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Osama Bin Bel Den,
Este la dentist,
Ascultă muzică,
Și se spală pe dinți.
Peste două săptămâni,
Se-ntoarce-napoi,
Vine cu țigara-n gură,
Și cu teroriști 32.

Refren:
Bin Bel Den,
Se duce-apoi,
Bin Bel Den,
La berărie,
Bin Bel Den,
Și-i bate pe toți,
Și fură-un Bergănbir!

A doua zi bea și fumează.
Acum stă liniștit și mut.
A treia zi stă și visează,
Clădirile de demult.
În sfârșit a patra zi,
El stă în pat și e păzit,
În timp ce domnul Bush,
Se ascunde în tufiș.

Refren:
Bin Bel Den,
La tutungerie,
Bin Bel Den,
Trage-un fum ușor,
Bin Bel Den,
La tutungerie,
Și-apoi îl expiră.

A șasea zi,
Pericol mare!
Bin Bel Den,
Se dă mai mare! A distrus două clădiri,
Și-a băgat oameni-n spitale.
Dar domnul Bush e supărat,
Și-aseară a făcut în pat.

Refren:
Bin Bel Den,
S-a dus la cârciumă,
Bin Bel Den,
Vine chelnerița,
Bin Bel Den,
Și el a împușcat-o…
Da’ nu mă-nteresează!

A șaptea zi îl sună
Domnul Huseimn.
Ei se consolează,
Și zic să se predea. Vine Bush cu pușca-n mână
Și cu armata lui,
Îl iau pe Osama de mână…
Și-l bagă-n duba!

Refren:
Osama,
Osama,
Ce bine-ți stă pe cap năframa!
Osama,
Ține seama,
Că te spune domnul Bush lu’ mama!

Olguța Gelofilă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Gelu este-n prag de-nsurătoare.
Gelu vrea să ia o fată mare.
Merge prima dată la ASE,
Însă bila tot acolo e!
Gelu intră-ntr-un liceu de vază,
Pe Director dorește să îl vază.
Directorul îl lasă bosumflat,
Căci și-n liceu procesul s-a-ncheiat.
Gelu merge-ntr-o școală primară.
– „Trebuia să vin aici de prima oară.. „
Gândește Gelu, dar elevele,
Îi spun: -„Ești depășit, babacule! „
Gelu totuși vrea o fată mare.
Alege-o grădiniță la-ntâmplare.
Olguța e cu alți copii la joc,
Și Gelu se gândește: -„Am noroc! „
O mângâie pe creștet și îi spune foarte blând,
Că vrea să o educe și s-o vadă el crescând,
Și când Olguța o să facă opș’pe și ceva,
O să se-nsoare-ntr-un final cu ea.
Fetița noastră-ncepe să bocească.
Geluțu-ncearcă să o liniștească.
Ce credeți că-l întreabă-atunci Olguța? :
-„Cum nene, pân’ atuncea.. nimicuța??? „
Degeaba Gelu-i spune lui Olguța,
Că nu e bine sa te joci cu focu’,
Nepăsătoare Olga se dă huța,
Iar Gelu-și zice: -„M-a lăsat norocu’! „

E Armonie În Casa Noastră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Fir-ai al dracului! Scoală, ba, de-acolo bețivan ratat!
Ce vrei, mă? Ce-ți trebuie, mă? Ce-ai cu mine? Care-i problema ta?
Mă scoală-n naibii că deja e ora 10 (Lasă-mă-n pace),
Copiii ăia vor la școală ca să plece (Dă-i afară)
Mai dă-te jos, bețive și clătește-ți gura,
Că nu-ți mai ajunge-n naibii băutura (Băutura e)
La munca aia n-ai mai fost de-o săptămână (Păi m-au dat afară)
Sunt proastă eu că mă spetesc eu lună de lună
Ce oarbă că te-am luat, nu mi-am dat seama
Și scoală dracului, la 11 vine mama. (Auuuuuuuuuu)
Mi se ridică tensiunea arterială (Eh, ți se ridică)
Îmi crapă creierul de la palavrageală (Crăpati-ar)
Dacă mai scoți o vorbă cred că te omor (Du-te, mă)
Închide gura și eject din dormitor (Na, uite cum îmi vorbești)
Copiii nu sunt doar ai mei, se știe bine (Da’ de unde se știe?)
Că doar nu m-am însămânțat singură pe mine (Vezi că se poate)
Iar vine maică-ta. Ce caută în casa mea? (Iar te iei de mămica)
Ce nu-nțelegi? Ce, mușchii mei, te uiți așa?
Eh? Ia zi!
E armonie-n casa noastră.
Dragostea e everywhere,
Au înflorit mușcatele-n glastră,
Stelele-s sus pe cer
Iubirea nu are limite
Soarele pe cer tu ești
Produc la greu leucocite
Când tu îmi spui că mă iubești
De mușchii tăi m-am lămurit, mă, râmolite (Bărbat bine, ba)
Ai pectoralii ăia zici că sunt clătite (Beton, nu alta)
Și cu mămica mea zi ce ai dacă vine? (Eu credeam că-i taică-tu)
Că dacă nu era ea nu mă aveai pe mine (Aveam și eu casă)
Ai moaca aia parcă n-ai avea oglindă (Păi unde să o mai pun și p-aia?)
Ți-ar sta mai bine singur spânzurat de grindă (Se zice hangin’)
Ai grijă ce mai debitezi de mama mea (Un poem nu vrei?)
Ce, celulita mea, te uiți așa? (Paaaaaaaai)
Mă uit că nu-nțeleg cum a putut să fie (Ce nu-nțelegi)
Posibil ca să mă prezint la cununie (Hei, uite că s-a putut)
De față cu atâta popor și să zic „da” (Ai zis… ai zis)
Mai bine mă-nsuram cu maică-ta (Iar te iei de mămica?)
Și apropo de pectorali, de mușchi și piele (Ce?)
Arăți de parcă porți mereu bretele (Bretea e maică-ta)
Și ține minte că bețivul se trezește (Nu zau)
Urâtă… tot urâtă-mbătrânește (Hai sifon)
E armonie-n casa noastră.
Dragostea e everywhere,
Au înflorit mușcatele-n glastră,
Stelele-s sus pe cer.
Iubirea nu are limite
Soarele pe cer tu ești
Produc la greu leucocite
Când tu îmi spui că mă iubești.
Da vodka aia de jos!.. (Hai sictir).

Huta-Huta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

E o întâmplare ce-o să evoc
Și încă ce întâmplare
Într-o parcare de lângă bloc
Fără iluminare.
Mergeam la colț să-mi iau cocart
Când văd în beznă deasă
O limuzină ce făcea scârț
O limuzină bengoasă.
Huta, huta, huta
Parcă pe val e mașinuța
Ce telescoape ce arcuri de soi
Ce unduire duioasă.
Huta, huta, huta
Parcă pe val e mașinuța
Scârțaie-n noapte ca un pițigoi
Cu frâna de mână trasă.
Două persoane se legănau
Pe ritmul inimii
Două picioare care purtau
Pantofii nevesti-mii.
Loveau în geamuri insistent
În spate la mașinuța
Când văd deasupra picioarelor
Capul vecinului Luta.
Huta, huta, huta
Parcă pe val e mașinuța
Ce telescoape ce arcuri de soi
Ce unduire duioasă.
Huta, huta, huta
Parcă pe val e mașinuța
Scârțaie-n noapte ca un pițigoi
Cu frâna de mână trasă.
Ma acuză nevasta-mea
De câte ori ne certăm
Că nu-mi investesc încrederea-n ea
Că încredere numai am.
Și-acum o văd cum nădușește
Cu Luta-n mașina mea
Care de zor își investește
Toată, dar absolut toată încrederea-n ea.
Huta, huta, huta
Parcă pe val e mașinuța
Ce telescoape ce arcuri de soi
Ce unduire duioasă.
Huta, huta, huta
Parcă pe val e mașinuța
Scârțaie-n noapte ca un pițigoi
Cu frâna de mână trasă.
Și-atunci pe Luta m-am enervat
Dar nu că investea
Eu știu că ușile-am reparat
Cum de intraseră în ea?.
Dupa ce Luta a investit
Si au plecat spre sosea
Mi-am investit si eu in olsit
Toata, dar absolut toata increderea mea.
Huta, huta, huta
Ce frumos arde mașinuța
Luta nu mai are acces la olsit
Ca loc de investit.
Huta, huta, huta
Arde ca torta mașinuța
Oricum ca s-o folosesc nu mai puteam
Cu urme de topor pe geam.

Trandafirul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Daniel Iancu – Trandafirul.
Și atunci trandafirului i-a căzut primul spin.
Mergeam alături dar se-auzea numai glasul meu,
De parcă vorbele mele întrebau gândurile tale:
„De ce taci?”
Și pentru-o clipă pe buze ți-a înflorit un surâs
E-atât de frumoasă luna în seara asta.
Și iar ai tăcut, iar eu am zărit
Pe trotuar frunze-argintate,
În aer o lumină lăptoasă
Și deasupra luna, ochi magic al cerului.
Și atunci trandafirului i-a căzut încă un spin.
Era destul de târziu în noapte
Și nu-ți mai zăream conturul aah
Eram uriaș, devenisem imens,
Luna ștergea orice granițe
Și-aș fi vrut să-ți văd chipul
Pentru că uneori
Citesc timpul în ochii tăi.
Și te-am întors cu chipul în lună
Și am văzut, era ora noastră.
Și atunci trandafirului i-a căzut ultimul spin.
Și-a rămas gol, fără apărare
și-a rămas gol, fără apărare,
Și-a rămas gooool în bătaia lunii.