Daniel Iancu – Balada Lui Adrian

Crivățu’ îmi bate-n casă,
Suflă praful de pe masă, of-of
Adună din vatră-n scrum,
Și mi-l bagă-n Living Room,
Și mi-l bagă-n Living Room,
Adună din vatră-n scrum,
Și mi-l bagă-n Living Room,
Și mi-l bagă-n Living Room.
Adriane, cine știe,
Ți-a dat pe mătușa aia? of-of
Că io’ dacă n-am mătușă,
N-am banii să-mi iau o gușă,
N-am banii să-mi iau o gușă, of-of
Că io’ dacă n-am mătușă,
N-am banii să-mi iau o gușă,
N-am banii să-mi iau o gușă.
Gura de-mi îngheață,
Tu pleci la vânat de rață, of-of
Avioara ne pândește,
Adi ursu’ mi-l ochiște,
Adi ursu’ mi-l ochiște, of-of
Avioara ne pândește,
Adi ursu’ mi-l ochiște,
Adi ursu’ mi-l ochiște.
Adriane, Adriane
Moare un popor de foame, of-of
Populația roade oase
Tu ai ștanșpe mii de case
Tu ai ștanșpe mii de case, of-of
Populația roade oase
Tu ai ștanșpe mii de case
Tu ai ștanșpe mii de caseeee.
Fă-ne bine,
Fă-ne, dă-te-ncolo.
Da ni-l lasă pe Adi rece,
Eu înghit în sec și tac
Ca ce (pauză) caii mei să fac
Ca ce caii mei să fac, of-of
Eu înghit în sec și tac
Ca ce (pauză) caii mei să fac
Ca ce caii mei să fac, offff.
Se zvonește pe uliță,
C-o să vândă tot Adiță, of-of
Și-o să dea tot la popor
La paștele cailor
La paștele cailor, of-of
Și-o să dea tot la popor
La paștele cailor
La paștele cailor offff.

Sensul versurilor

Piesa este o satiră la adresa inegalităților sociale și a corupției. Se critică bogăția excesivă a unora în contrast cu sărăcia generalizată, folosind un ton ironic și umor negru.

Lasă un comentariu