Daniel Iancu – În Orașul În Care Plouă

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
orășenii pe trotuare,
merg ținându-se de mână

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
de sub vechile umbrele
ce suspină și se-ndoaie
umede de-atâta ploaie
orășenii pe trotuare par păpuși automate
date jos din galantare.

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
nu răsună pe trotuare
decât pașii celor care merg,
ținându-se de mână,
numărând în gând cadența
picaturilor de ploaie
ce coboară din umbrele
din burlane și din cer..
cu puterea unui ser
dătător de viață lentă,
monotonă, inutilă și absentă..

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
un bătrân și o bătrână,
două jucării stricate,
merg ținându-se de mână..

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
de trei ori pe săptămână
de trei ooooori pe săptaaaamaaanaaaa