Versuri corectate și adnotate
Te privesc, şi urcăDe dragoste aprinsă,Până la buzele mele inima.P. Sutzos.I.Şi ce-ar fi poeziaCând n-ar fi frumuseţea?Ce-ar fi ş-un muritorCând n-ar simţi amor;Ce-ar fi şi veseliaCând n-ar fi tinereţea;Ce-ar fi nişte comoriLa cei din închisori;Ce-ar fi măreţul soareLa cel ce vederi n-areSau geme-n chinuiri;Ce-ar fi o moştenire,Ce-ar fi o fericire,Ce-ar fi a ta iubireLa cel … Citește mai mult
Înconjurat de paznici, cu fiarele-n picioare,Cu mâinile-n cătușe, de gât cu lanțul greu,Un om frumos la față, în spasmuri, în fiare,Aci cruntând la paznici, aci zâmbind la soare,Căzu la gura ocnei chemând pe Dumnezeu.Și o durere-ascunsă, durere sufletească,Mustrarea, disperarea juca pe fața sa.Își mai mărea în silă durerea cea trupeascăVoind să mai aline, voind să … Citește mai mult
I„Vai! ieri aveam soție, aveam și tată, mumă,Aveam un copilaș!Viața-mi părea lesne, robia-mi părea glumăPrivind al meu sălaș!.Când triști veneam, pe noapte din munca cea în silăÎn care ne-osândeam,Și dam o roată vetrei, – oh! ne priveam cu milă,Dar tot ne mângâiam;.Măcar că de la muncă veneam obosiți foarteDe foame și bătăi;Măcar c-adesea-oară rugam a … Citește mai mult
I.Oh! Legați pentru vecieDe pământul unde stăm,Plătim vecinică chirieȘi pe apa care bem.Nu avem nimic al nostru;Tot în preajmă e străin!Venim rupți din lucrul vostruȘi dăm peste-al lipsei chin.Ca un dobitoc de muncă,Ca copaciul roditor,Ca rodirea dintr-o luncăVoi striviți pe muncitor.El și fiii, și soție,Boul, vaca și viței,Toți sunt zestre pe moșie:Robi ai muncii, robi … Citește mai mult
Popor, faceți loc! Trece-un călător!Un sfeșnic înainte și-un preot după dânsul;De săraci se duce un trist coșciug de lemn.Înfășurat în trențe, un corp este într-însul,Lacrimi sau doliu, tristarea nu-nsemn. –Cei mari, vă plecați! Trece-un cerșetor!.Bogaților, loc! Trece-un călător!Acel cerșetor care chiar ieri nu avea pâine,Clopotul răsună, că a ajuns la port:I-a-ncetat durerea și grija pentru … Citește mai mult
Zdrobită geme inima-n mine;În flăcări, chinuri ard ne-ncetat;Viața-mi toată o am în tine,Dar tu de mine te-ai depărtat.Ești tu o fee? Ești zeitate?Sau, ca iubirea, vii a-ncălziUn suflet rece ce nu mai bate,În noaptea urii din zi cu zi?De ești aproape, pieptu-mi palpită;De ești de față, eu mă uimesc;La glasul-ți mintea îmi e răpită;Dar mi-ești … Citește mai mult
Cu cât mergem înainte,Libertatea-naintează,Dă holera în ciocoi;Tot îngână la cuvinte,A cârti nu mai cutează –Rânjesc când ne văd pe noi.„Ioite Poarta, Austria,Ioite consuli, diplomaţii,Slugi în care credeţi voi,Că salută România,Ne-nvit să fim ca fraţii,Iubiţi, una între noi.”„Să fiţi tot în capul ţării,Să fiţi tot în slujbe bune,Toate fie pentru voi.Fiţi voi boldul-naintării.Legile a fi mai … Citește mai mult
IÎncepe carnavalul! Și-n salele bogateSe cerc artişti şi muzici, plăceri mai noi s-arate,În nouă veselii!O! ce de griji acuma la nouă toalete!Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete!Ce mii de bucurii!Fetiţa tot visează la flori, la a ei ghirlandă,La gaza cea subţire, la rochia-i elegantăŞi la ai ei cercei;Gândeşte la răspunsuri, la graţii, la cuvinte;Îşi … Citește mai mult
Nu, nu se uită lesne, când, din copilărie,Cineva iubește precum te-am iubit eu;Și blestem pe aceia care, prin viclenie,Mi-au amărât viața și tot amorul meu.Mânia mea din urmă, mândria-mi cea silită,Când ai ști acuma cu ce preț le plătesc,Și cât, sub fața-mi rece, mi-e inima zdrobită,Tu te-ai mira poate că pot să mai trăiesc.Aș geme … Citește mai mult
La anul 1839.Din zi în zi mai tristă, sărmană Românie;De două veacuri jalea îţi creşte ne-ncetat!Traian se miră, plânge, priveşte-a ta câmpieCe-o ştie câmp, odată de Acvil-apărat.O! Tristă-i suvenirea la cei în agonie!Amar e când te doare, să vezi că eşti împilat,Să-neci a tale lacrimi; să vii, cu bucurie,A săruta şi mâna ce ştii că … Citește mai mult