Benjamin Fondane – Uratul

În casa de tăcere cu iederi și urzici,plină cu somn de bufniți cârne, cu ochi mici,nimeni nu știe toamna când a intrat în casă,și anii de când surpă pereții, ca să iasă.Un clopot surd la masă și la culcat te cheamă;avea și-atuncea spartă arama, și coclea,și-l ascultam, cu gura pe lespede, cum geme,să ție-n loc … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Ce Simplu

Ce simplu e amurgul acesta de sfârșitde toamnă! Boi, pe dealuri, duc arătura-n vid.Septembrie strânge-n donițe strugurii toți din toamnă,și-n tălpile-i desculțe îi calcă sus, în cramă.Ploaia veni cu sânge și cu furnici, din Sud;câte-un pândar împușcă tăcerea ca un surd,și liniștea s-adună din mii de cioburi sparte.O fată, ici, în câmpuri, a adormit pe … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Spleen

Și sufletul, în gheara beznei, țipă:Zadarnic bați în mine ca-ntr-o poartă,strigoi cu ochii roșii ai vremei; spartătăcerea bate-n clopote o clipă.O, dac-un vis ciudat, ca o aripăar rătăci ca-ntr-o vioară moartăîn mine cel afurisit de soartă,bătut de lepră și lovit de gripă.Atunci, amic cu ploaia și cu vântul,pleșuv de bucurie și de viață,voi integra, ca-n … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Toca

Te rup din reverie, prietenă şi soră,fiinţă despletită din somn şi auroră,balcon în vis cu bucle de păsări pentru vid.În muşchii tăi ai cântec, ureche ca un zid,şi străluciri de pietre pierdute, ca o mână.Se clatină în tine oceanele de lână.În părul tău din care se împletiră corzis-a mistuit privirea, salină de matroziplecaţi să se … Citește mai mult

Benjamin Fondane – În Metru Antic

Iarăși se scutură frunza de visuri,Toamna, în poala de aur, le strânge.Vânăt își scutură frunzele iarășiArborul vieții.Lasă-le-n vânturi să plece, o, lasă!Cântă ca altele-n cântec să nască.Nu cu un cântec de liră zidit-aAmphion, Theba?Crinii în vară pe moarte-s. Ce-ți pasă!Nu simți cum rozele-și urcă aroma?Dac-o iluzie piere – tu cheamă,Oaspete, alta.Umblă pe mare greoaie corăbii;Suie … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Metru Vechi

Mamei.Prietene, prietene, e toamnă –un sfert de ceas, și calul ne azvârlela via veche unde, lângă cramă,e anotimpul cald pentru șopârle.Nu-i nimeni în hambare și în șură.Pustiu. E-o cârciumă aici. Vom cere,în sticle vechi, cu lacăte la gură,puțină reverie și tăcere.E o podgorie întreagă-n cupă –ascult, ca-n vremuri vechi și cunoscute,cum fierbe vinul copilandru dupăcuiele … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Vin Norii Ca Clipe

Vin norii, ah, noriiSălbatici în cete,Cu sumbrele pleteÎn vânt – călătorii.Întunec-azurulCu negre aripe,Vin norii ca clipeSchimbându-și conturul.Și picuri de ploaieCad dese – ca suliți,Prin geamuri, pe uliți,Cărare își taie.Și noaptea coboară,O! Strania noapte,Cu molcome șoapteȘi-otravă amară!

Benjamin Fondane – Pe Coastă

Pe coastă. Marea fulgeră-n crepuscul.O barcă taie valurile calm,Trandafiriu, din ape, crește psalm –Și fiecare-și țese vis minuscul.Ca pești de aur, valurile ard;Și-i vânt salin; se scutură castanii.Pe chei, o babă lin își zvântă anii,Cu ochii-n gol fixați spre bulevard.Se prăfuie văzduhu-n diamant –Pe cer, Selene-și tremură o lampă –Subit, o mână-a prins să miște-o … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Eglogă Marină

În van îți zbuciumi valurile, Mare!În van te zvârli spre sorii de mărgean,Din baltă grea nu crește ocean.Nici cer senin din bori tumultuare.E clopot surd și-i amplă fremătare,Ca-n vila d’Is, cântată de Renan.Îți zbuciumi, Mare, valurile-n van!În van invoci istorica chemare.Și-a înecat Neptun, în val, tridentul.Tritonii-s morți; în ape, firmamentulȘi-a mărginit verzuiul orizon.Sirena nu-și mai … Citește mai mult

Benjamin Fondane – Psalmul Leprosului

„Și leprosul care va avea această plagă pe dânsul, să aibă veștmintele rupte și să strige: necurat, necurat! Necurat să fie el, în tot timpul cât va fi această plagă pe dânsul; necurat este și va locui singur; afară din tabără să fie locuința lui.” (Leviticul 13-45).Zoriiau primenit izvoarele din jgheaburi,au spălat gâtul mierlei din … Citește mai mult