Versuri corectate și adnotate
Trecând de spectrul vizibil al iubiriiun foarte profund trandafirinfraroșumi-l smulg din crucea trupuluiexact de acolo de unde ni se parecă sălășluiește sufletulcând ne îneacă tristețea.Ridic din mine acest trandafirinvizibilpână la primejdiade a-mi pieri gura de a-mi seca ochiiîntr-un foc transparentca aerulcel mai limpede și mai pur.Las să mă piardă acest trandafirinfraroșupentru ca să te potfără … Citește mai mult
Lasă-mi această marginede lumegraniță ultimă, spațiu incertatât cât să nu lunecetalpa mea de călător însinguratatât cât să nu-mi cadăcapul din nori. Nu-mi fura amarniculfir de nisipcare-mi sprijinăsufletulsfâșiat ca într-un masacru cerescde necunoscute furtuni. Toate marginilese întorc cândva împăcateîn miezul rotund de sâmbure dulceal unei zile târziiîn care lumea devine nemărginită.
Râuri ascunse într-o neagră plutirepe sub somnne răpesc îndurarea timpuluiîntr-o pieire neînțeleasăde flori suspinate de ofelii neplânse.Aceasta enoaptea îmi spunesoartacu trup mirositor de femeie albăcu oase de văzduh închegat în ispiteși nu lăsaîmi spune noapteazorilecu ghilotina lor de luminăvâscoasă și tulburecapul să ți-l taieiarăși.Și cum m-aș putea împotrivi?zorile treccu trup de femeie înmiresmatăcu tăiș de … Citește mai mult
Șarpe de văzduh trandafiriuTrecând spre mineO punte răcoroasă de miresmeMăr rostogolit de uitarePe iarba timpuluiStol de păsări înclinatelunecând mereuSpre polul magnetic al tăceriiȘi noi rătăciți amândoiÎn sărutCând echinocțiul de toamnăCumpăneștelumina și umbraCu umerii tăiÎntr-un nevăzut și cosmic balans.
Să vină să cadămai curândsă se lase să coboaresearaceasul de cumpănăagonia lină a luminiicând anonime încăstelele se înalță din fântânizgârâind fața nevăzută a lucrurilorde se audeun suspin ca de înger bolnavori poate văzduhul înecatîntr-un plâns bucurosde se simteînclinarea pământului pătrunzândîn sufletasemenea unui cuțit de umbră piezișăori unui bulgăre de misterlunecândpe povârnișul de neiertat al melancoliei. … Citește mai mult
Iată vinede peste noi parcădeși stârnit din temerile noastrecele mai ascunsese aratăun reflux de timpși se zbate o subțiereamețitoare până la absențăa clipelorși nu te uitanici înainte nici înapoilasă amintirilesă-ți curgă din părșerpii lor înnebuniți de sete.Și nu pășinici în mine nici în afarărămâi lipită de umbra meacu ochii închiși rămâinemișcatăca talpa ta din întâmplaresă … Citește mai mult
E ora 25,Pe lângă care voi treceți opaci,Căreia nu-i observați prezența,Dar pe care eu o simtCa pe un curent electric.E ora 25Străbătându-mă,Ca o devastare, ca un dezastruȘi mă desfigureazăCa pe o păpușă de cârpăȘi mă face frumosAșezându-mi o transfigurare enigmaticăPe față,Pe mâini,În ochii cu pupile unice,Arzând ca un fluture.E ora cea mai periculoasă aceastaCând amintirile … Citește mai mult
Cețuri se aprind fumegosîntre noideși foarte aproape unul de altulpărem a ficontopițiîntr-o unică umbră.Într-o unică umbrăvedem mai mult decât se poate priviprin tot împrejuruldeși printr-un singur ochi am ajunsîn aceeași culoare veșnicăsă ne uităm.Să ne uitămpașii pierduți fântânile sleiteobosealao zăpadă absentă curgândîntre oasele frunțiinua fost lesne.Nu a fost lesnenua putut fi măcar frumoasăclătinarea de leșin … Citește mai mult
Noapteaprin noi trece acumca viscolul foamei prin lupi.Atâta am ninsunul și altulaltul prin unulși parcă altul prin noică am ajuns și sufletul să ni-l ningemîn dragostecu fulgi imenși de tăcere.Un suspin prelungde vifor târziu de spulber orbca de departe se audeviscolind prin noistrecurându-secu o sălbăticie îngenunchiatăprin oasele albite de dragoste.Nu te uita înapoidin sufletul nostru … Citește mai mult
Se condensase tăcereade jur împrejuru-miasemenea unor ziduri de sticlăEra războiși căutam în zadaro ușă a cuvintelorferestrele sparte de un suspinori un țipăt.Acolo unde orb de transparențămă loveam de tăcerede fiecare datăaerulcurgea dureros, un sânge incolorși cicatricele care se vădacumbrăzdând carnea poemuluinu sunt decâtsemnele acelor ceasurigrindina acelor restriști.