Adrian Munteanu – Versuri.pro

În Orice Staul Pruncul Sfânt Se Naște

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În orice staul pruncul sfânt se naște
Pe fânul proaspăt, tainică zăbavă.
Se va alege grâul copt de pleavă
Și-n jurul casei mielul blând va paște.
Câte-un Irod va picura otravă,
Răpind iertarea adunată-n moaște,
Supuși ostași porniți spre-al recunoaște
Nu-l vor vedea în jur de-atâta slavă.
Trei magi spre iesle blând îngenunchează
Nădăjduind să frângă un blestem.
De-asupra noastră suie-n veci o rază,
Aprinde-n noi speranța ce-o avem.
În gând curat un veșnic foc veghează
Și fiecare sat e-un Betleem.

De Ce Să Scriu Sonete Azi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De ce să scriu sonete azi, când veacuri
De gesturi tandre-au devenit istorii,
Când melosul suavelor prigorii
A fost ucis în silnice atacuri.
Ca să mai simt parfumul fin al florii,
Să urc visări de taină în hamacuri
Și magice săruturi din iatacuri
Să le prefac pe toate în victorii.
Ca să-mi cultiv râvnirile ascunse,
Uitate-atât sub un tărâm anost,
Prin văgăuni cu umbre reci împunse.
De gândul blând, cel ce cândva a fost.
Zvârlind poveri în bezne nepătrunse,
Mai scriu sonete, ca să am un rost.

Ţâşnesc În Buza Serii Artificii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Antisonet 8.
Ţâşnesc în buza serii artificii.
Ah, pân-aici mi-a fost, la o adică!
Îmi sare-n braţe câinele de frică
Şi intră-n casă-ngrijoraţi amicii.
În piept bătaia pulsului indică
Izbiri de gong, de parcă-s plin de vicii.
Ce fel de rost e-acesta, ce delicii
Să scuipi catran, ca pe-o alică?
E zi festivă. Gloanţe-mpuşcă cerul
De parc-ar fi trasate în orar.
Alungă norul, se porneşte gerul.
Şi nu am lemne-n sobă şi nici jar.
Pândeşte-n colţ, sătul de laţ, hingherul.
Beau ceai sălciu din frunze de arţar.

Cum Să Mă Lupt Cu Tine, Moarte?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cum să mă lupt cu tine, moarte, cum e
Să-ți smulg rărunchii, să-ți sugrum gâtlejul?
Ai pus un semn pe fruntea mea cu bejul,
Paloarea urii-n loc de-o gutuie,
Care să-mbrace-n pal feeric vrejul.
De ce-mi înfigi în tălpi arzânde cuie?
Mi-ai smuls nădejdi din trup sfârșit, duduie,
Și-ai aruncat în jar nebun gătejul.
Ce ai de-mi râcâi josnic pe la ușă
Și nu-mi lași soața să se culce lin,
Ci te lipești de ea ca o căpușă
Și-i sfarmi nădejdea-n necurmat suspin?
Ia-mi mie hâdo trupul de cenușă,
Să nu-ți mai car poveri ca un asin.

Sfrijit, Neras, Cu Mersul Fără Vlagă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sfrijit, neras, cu mersul fără vlagă
S-a aciuit într-o dărâmătură
Din fundul curții care trece-njură
Că rânduiala nu-i prea este dragă
De câte ori pe-acoperiș e bură
Sub zidul spart ar vrea să se retragă
Și glezna lui osoasă și beteagă
S-o apere cu jalnică măsură
Ce rost mai are pentru cine-adună
Un pled și-un scaun fără de picior
Avea o mamă poate și-o străbună
Cu zâmbetul ce nu-i prea e ușor
Îmi spune-ncet cu tihna lui imună
Sunt liber vezi să beau să dorm să mor

Abrupt Atac Aripă Amuțită

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Experiment 1 (litera a).
Abrupt atac aripă amuțită
Amorfe-accente aspru amputate
Au asfințit abulic amânate
Având alături arma ațintită
Afinități avid algoritmate
Aur ascund alica ațipită
Acea arcadă amplu alungită
Ardea alcoave-amar aglutinate
Absent ascult aceeași abordare
A acoladei arcului astral
Aulic ax acoperă altare
Actinii-albastre au ajuns aval
Adeverește-ardenta alternare
Acord adus aproape abisal

Scriu Un Sonet. Deplină Amăgire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Scriu un sonet. Deplină amăgire
Că prin canon mai liber mă voi face.
Dar sunt ce vreau, ce știu și ce îmi place,
Modest cârpaci de vorbe și iubire.
Un gând buimac într-un ungher îmi zace
Și nu-i găsesc firava limpezire.
Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire
Și mă aruncă-n lumile opace.
Trec voci cerșind cărarea neumblată,
Dar altele, urlând, ademenesc
Cu zarea lor etern împurpurată.
Când verbe-n cuget tainic mă sfințesc,
Nu-mi amintesc de mine niciodată.
E semn profund că-ncep să mă trezesc.

Spune-Mi, Iubito, Unde-Ți E Popasul?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Spune-mi, iubito, unde-ți e popasul?
În cuib zănatec, în amurg de ceară?
Unde-ți așezi piciorul să nu piară
Urma fierbinte ce-mi ucide ceasul?.
Cum ai învins râvnirile de fiară
Ce-au despicat pădurile cu pasul,
Ca să-mi aplec genunchii, să-mi fac masul
La umbra coapsei tale de fecioară?.
Lasă-ți coroana-n iarba sângerie,
Bea din potirul brumelor nectar
Și din căuș de patimi apă vie,.
Arde-ți veșmântul pe năvalnic jar,
Să te zidesc curată-n temelie,
Aceeași Ană, pe un nou altar.

Îneacă-Mă-n Sărutul Ce Ucide

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Îneacă-mă-n sărutul ce ucide,
Acoperindu-mi ochii cu ființa.
Deschide porți să bântuie dorința
Pe-nvolburate pajiști cu silfide.
În pat să-ți lepezi caldă cuviința
Și sânii dornici de-ncleștări avide
Să îi frământ cu palma ce decide
Cât de fierbinte-i carnea și putința.
Desfă cuibarul tainic să pătrundă
Un aprig lup ținut prea des închis,
Până va da-n adâncuri de o undă.
Ce ne azvârle clipa în abis.
O istovire dulce ne inundă
Și ațipim la umbra unui vis.

Pe Unde-i Oare Mațul Dintre Pulpe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Pe unde-i oare mațul dintre pulpe
Cel ce-n găoaze căuta nespusul
Învârtoșându-și nebunește fusul
Simțind savoarea vulvei ca o vulpe
Să fie ceasul a venit apusul
Cel ce l-ar face azi să se disculpe
Să nu mai poată-n vrej să se întrulpe
Pe cum era pe punte-n vremuri musul
Voi uliți strâmte buruieni jilave
Cum mă momiți și-acum pe lângă porți
Cu iz dulceag de fuste și agave
Tânjesc și-acum la sâni și ample borți
Dar navele au devenit epave
Iar cei ce-au stat întrânsele sunt morți