Ara Alexandru Șișmanian – Trei Zarurile Orizontului

Miraje – utopiile se topesc în zare • zarurile orizontului pe
hazard • prea mult tulbure în toate aceste suspiciuni ale
speranței • prea multe așteptări absurde – căi imposibile –
poteci măsluite • căci imposibilitatea nu se bizuie pe-o
neînțelegere a realului ci pe-o fatală incomprehensiune a
transcendenței locuite de refuz • a transcendenței ce nu e – și
nu va fi nicicând – această formă idealizată a instinctului de
conservare • și nici această anti-lume plăsmuită din antimateria
avisală a gândului • prea multe amnezii acceptate
plutesc pe apele metamorfozate ale începutului • pe
profunzimile lui problematice • prea multă simplificare
prezentată ca mijloc sau țel • printre lacrimi se ascunde mereu
o lacrimă rece – un demon furtiv al lacrimilor • printre cărțile
de joc – o carte în eternitate damnată • o damă de pică • o
carte invizibilă pe care o joci fără să știi – sau fără s-o
recunoști • cei ce se plâng – cei ce disperă – spun mai
degrabă adevărul decât cei ce ne îndeamnă extatici înălțați pe
coamele albe • o vioară misterioasă doarme precum o aripă
malefică-n sunete • prea multe exteriorități impuse
interiorității smulse din sens – interiorității delocalizate, deja
exterioare • din față – prin aerul ca o mască ne vine-n
întâmpinare suferința striată • și splendoarea autumnală a
mirajelor cu alienările ei inutile • zdrențe uitate între nisip și
spumă – pe buzele epileptice ale oceanului • frisoanele unor
xilofoane străine – armurile căror înfruntări – bacurile căror
alte styxuri • neștiute incerte de care nu te poți apropia decât
plutind între dizolvarea uitării – și-aceea, mult mai zdrențuită,
a reamintirii • far al întunericului – da – far al întunericului •
lup sau victimă – călău sau turmă – adevăr ce se suprimă prea
lent • pricep cu prea multe resturi de pâclă – prea intermitent •
toată această nesfârșită nesfârșire inevitabilă • căci lumea nu e
decât un neant încetinit • un miraj al continuităților iluzorii •
sol de fantasme al soluțiilor • de ce atâta tulburare – atâta
16
turbare – în întâmpinarea seninătății neantului • catastrofele
sunt îngrozitoare doar pentru că sunt incomplete • oribilă e
nimicirea deficientă • dispariția plină de resturi • toate aceste
țărmuri ale naufragiilor – coșmarurilor și eșecurilor • da,
speranța e un ștreang – disperarea, o sete mai adevărată • și-aceste distanțe ce-ți încântă reamintirea precum un alt prezent
• nu sunt nici ele decât corzile încetinite ale evanescențelor –
zâmbetul nitescențelor • zdrențe – zdrențe – dizolvați-vă • nu
vă agățați cu ghiarele voastre debile de vânt • de vânt – de
cuvânt • transparență – absență – peisaj vid al neștiutelor •
înalt acest cântec de tăcere • stins acest vid •