Scoate-ți cunoștințele, Doktor.
Nu mă îmbina.
Spui că inima mea este bolnavă.
Ar trebui să ai mai mult respect!
Tu cu goo pe ventuză,
Tu cu firele și electrozii,
Fixați la gleznă și la încheietură,
Supt sânul biologic.
Tu cu mașina ta în zig-zag
Jucând ca bursa în sus și-n jos.
Dă-mi cheia Phi Beta pe care o întorci mereu
Și voi face o coroană de aur pentru molarul meu.
Voi face o tâmplărie dacă vă rog
Și să mă fac un apendice perfect bun.
Dă-mi o unghie pentru ochelari,
Lumea era lăptoasă tot timpul.
Am să iau un fier de călcat și să presez
Discul meu alunecat până când este plat.
Dar scoate carcinomul mamei mele,
Căci am o singură ceașcă de lacrimi de făt.
Scoate hemoragia cerebrală a tatălui meu,
Căci am în mână doar un pic de sânge.
Scoate gâtul spart al surorii mele,
Căci am doar conducătorul sălii mele de școală pentru o cură.
Există un astfel de dispozitiv pentru inima mea?
Am doar un gimmick numit degete magice.
Lasă-mă să mă dilat ca o datorie proastă.
Iată un burete. Îl pot strecura singur.
O inimă, inima roșie a tutunului,
Bate ca o chitară rock.
Eu sunt la prova navei.
Nu mai sunt sinuciderea,
Cu pluta și cu paleta.
Herr Doktor! Nu voi mai muri,
Ca să te-nfierbântezi, tu zburând
Bărbat pământesc.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă cu boala și moartea, căutând o soluție miraculoasă. Vorbitorul își exprimă disperarea, dar și o speranță fragilă de a depăși aceste greutăți, refuzând să mai cedeze.