Vouă slăvire, dureri preapustii!
Regele mort e cu ochi cenușii.
Noapte de toamnă. Ieri a murit.
Soțul întors, liniștit mi-a șoptit:
“Știi, l-au adus din regescul vânat,
Sub vechi stejar trupul lui au aflat.
Plânge regina. Ce tânăr retras!
După o noapte căruntă-a rămas.”
Peste reșou și-a-ntins rufele toate
Și a plecat în serviciu de noapte.
Pe fiica mea voi trezi-o aci
Și-n ochii ei cenușii voi privi,
Iar după geam pomi vor fi fremătând:
“Regele tău nu mai e pe pământ.. ”.
Versuri tălmăcite de Traianus
Sensul versurilor
Poemul descrie moartea unui rege și impactul acesteia asupra reginei și a celor din jur. Naratorul reflectă asupra pierderii și asupra tristeții care învăluie totul.