O funie răsucită ca un șarpe
Înnodat de el însuși,
Un lanț
Strângând la un loc,
Aducând la aceeași culoare;
Un cuvânt intraductibil
Dintr-o durere într-alta,
Însemnând în fiecare loc altceva. Ce este
Un cuvânt intraductibil? O frunză care vrea să exprime
Funcțiile unui mamifer,
Un perete încercând să realizeze
Fotosinteza,
O mănușă de forma unui pantof
Pentru mâini umblătoare,
O tulpină firavă
Clătinată să scape
De propriile ei petale de fier:
Solidari-té-ta-ty-tate-nosc
Gramatică a lichidelor
Făcând ape-ape
În vasele totuși comunicante,
Știind pe de rost
Diateza activă, pasivă, reflexivă
(Ultimele două confundate
Aproape),
Ape înlănțuite, legate,
Scurgându-se printre nisipuri mișcătoare
Fără speranță, fără mâine, fără azi.
Când toate frunzele
Îmi dau rețete de salvare
Strigându-mi
Ofilește-te, căzi,
Mori, mori, mori
Speranță cu înlocuitori.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de alienare și deznădejde prin metafore complexe. Vorbește despre o lipsă de sens și o incapacitate de a comunica, sugerând o pierdere a speranței și o acceptare a unui destin sumbru.