O, suflet, sparge-odată îngusta-ți închisoare
Și scutură-te odată de lutul pământesc,
Ce-ți pasă dacă-n valea de vecinică plânsoare
Mai sunt și mai trăiesc?
Ce-ți pasă dacă sufăr lovit de-o crudă soartă?
Ce-ți pasă de injurii la cari sunt supus?
Ce-ți pasă că pe-o frunză răstriștea de mă poartă?
Tu ești și rămâi sus!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre eliberarea sufletului de constrângerile lumești și de suferințele vieții. Încurajează detașarea de problemele cotidiene și concentrarea pe esența spirituală.