Tu care dormi eşti fericit..
Uitând întreaga ta fiinţă
Te-ai izolat de suferinţă..
În mut repaos adâncit
C-ai fost şi eşti n-ai conştiinţă..
Tu care dormi, eşti fericit.
Dormi dulce – nu te deştepta:
Realitatea, chiar frumoasă,
Pe lângă vis e urâcioasă..
La bine nu te aştepta,
Căci viaţa este nemiloasă..
Dormi dulce – nu te deştepta.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea somnului ca o evadare din realitatea dură și nemiloasă a vieții. Somnul este văzut ca o stare de fericire și uitare, un refugiu din suferință, sugerând că realitatea, chiar și frumoasă, este inferioară visului.