Și eu, un trist necredincios,
În lirică nesăbuire,
Mi-am părăsit fără vreun rost
Preascumpa vatră de iubire.
Dar inima tot a cules
Suspinul mut din depărtare
Și cu târzie-nduioșare
Eu m-am întors – și-am înțeles!.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul unui om care a părăsit o iubire importantă. După o perioadă de timp și suferință, el se întoarce, realizând valoarea a ceea ce a pierdut și simțind o înduioșare tardivă.