În spatele drumului, sprințare,
Ard razele de asfințit.
Cu focul de la lumânare
Roșeața lor s-a contopit.
Și noaptea mea plutind senină
O altă noapte va-ntâlni.
Chiar dacă n-am să vă văd lumină –
Ea negreșit se va ivi.
Și tot ce n-a putut să fie
În zori sau ziua nicidecum,
În amăgirea purpurie
S-o săvârși-n prăfosul drum.
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment de melancolie și contemplare la finalul unei zile, în timp ce natura se transformă. Există o speranță subtilă că, chiar și în întuneric, lumina va reapărea.