Stiglețul s-au fost prins în laț, cum e mai greu,
Și deznădăjduit de moarte se bătea;
Iar ciocârlanul rău
De el încă râdea,
Zicând: “Ce nătărău! Se poate ziua mare
Să cazi în laț așa de tare;
Când eu n-am frică De nimică?”
Dar învârtindu-se pe lângă stiglețel,
S-au prins în laț și el.
Vezi, după faptă,
Plată:
Să nu mai râzi de nime niciodată!
Sensul versurilor
Piesa prezintă o fabulă despre un sticlete prins într-un laț și un ciocârlan care râde de el, dar ajunge să cadă în aceeași capcană. Morala este să nu râzi de necazul altora, deoarece soarta se poate schimba rapid, iar faptele au consecințe.