Ura, e vasul Plăcerii
Și-mi aduce pe Leda.
Ornată jos, pe carpetă
Femeia mea, te zăresc:
În păr trandafiri roșii.
Mă dorești? Eu, te doresc.
Ura, demult nu ne-am văzut.
Oh, mă amețesc pe mal acum,
Vai, în curând sosești,
Te ghicesc și mă ghicești,
Suflete însetate se pup
Și îți pun pe piept capul.
Oh, nu veni. De frică tremur.
Vai, demult nu ne-am văzut.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința arzătoare a naratorului de a se reîntâlni cu Leda. Întâlnirea iminentă stârnește atât bucurie, cât și o teamă inexplicabilă, creând un amestec complex de emoții.