Te văd dimineața, prin fața mea treci
Nu te oprești niciodată, spune-mi de ce nu te oprești..
Drumul meu e nou și drept,
Nu pot să mă opresc din mers,
Drumul meu e drept și lin
și deasupra-i cer senin.
Îmi spui că-i un drum nou pe care-l străpungi
De unde știi unde duce și cât e de greu să ajungi?.
Niciodată n-a fost greu
Și de mers am mers mereu,
Drumul nou pe care sunt
Șerpuiește pe pământ.
Cum poate să fie ceva nou ce-mi spui,
Când literele-s vechi și-altele noi nu poți să pui?.
Litere de-i număra,
Douăzeci și șapte vei afla,
Dar cuvinte sunt în carte
De ne-ajung până la moarte.
Și tot aș mai vrea ceva să te-ntreb,
De unde știi că așa este ce-mi spui, ca să pot să cred?.
Aici m-am născut de mult,
De-atunci vântul îl ascult,
El îmi spune cu-a lui boare
De e ploaie, de e soare..
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de a urma un drum nou în viață și de a căuta înțelepciune din experiență și natură. Dialogul sugerează o confruntare între incertitudine și încredere în propriile alegeri.