Ce greu se pot înțelege oamenii
Cu propoziții simple:
„Mi-e dor să dorm în fân”.
Prea complicat, nu-i așa?
Nu e destul să spui:
Mi-e dor să dorm?
O, nici atâta nu-i puțin,
Mai simplu, trebuie mai simplu:
Mi-e dor.
Dar astăzi, pentru mine,
Oricât de greu mi-ar fi
Să trec în propoziții simple
Cu tot calabalâcul meu ideologic,
O fac și nu mai spun decât atât,
Și la atât mi-e jurământul să rămân
O uscăciune de ziceri simple:
Luna pe Voroneț,
Plutea năzăritoare peste Bistrița
Și-o coasă-n fân, și-o coasă-n fân,
Și dorul meu de somn,
Ca o iertare după greșeală.
S-adorm acum în plină criză mondială
Și să mă scol bătrân,
Într-o claie de fân,
Dacă morții din dragoste
Se mai scoală.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de simplitate și de întoarcere la natură, într-o lume complexă și aflată în criză. Vorbitorul aspiră la un somn liniștit într-o claie de fân, ca o formă de iertare și uitare a problemelor.