Adio, ție,
Până la-nviere.
Adio, ție, care pleci acum
Acolo unde moartea ta o cere,
Și totuși, ne vom întâlni din nou,
Când vom muri și noi, și la-nviere.
Adio, ție, suflet rupt de trup
Și trup lipsit de suflet pe vecie,
Te plângem cum ne plângem și pe noi,
Că ne e dat ce ți-este dat și ție.
Adio, ție, și îngenunchem
Și-ți facem lină cea din urmă cale
Și să păstrăm în noi definitiv
Lumina și-nțelesul vieții tale.
Adio, ție, Dumnezeu de sus
Te va ierta, cu mila lui, de toate,
Și vei putea în liniște să treci
Pe celălalt tărâm, către dreptate.
Adio, ție, noi ce te-am iubit
Îți presărăm pe trista față rouă
Și pân-la moarte nu te vom uita,
Adio, ție, și adio, nouă.
Adio, ție, clopotele bat
De parcă viața ta ar retrăi-o,
Te duci, așa cum ne vom duce toți,
Pân-la-nviere, somn ușor, adio.
Sensul versurilor
Piesa este un adio emoționant adresat unei persoane decedate. Exprimă durerea pierderii, speranța reîntâlnirii în viața de apoi și importanța păstrării amintirii celui dispărut.