În calea fericirii ei nu stau regretele
E genul care nu spală în urma treptele
Că o arde în relief sau îi place să se ascundă
Crede că doar ecoul poate să-ți răspundă
Ce-i drept mă lasă elegant fără cuvinte
Pare să spună adevărul și când minte
E într-un fel clară în lumea asta confuză
Privirea ei cunoaște și asta mă amuză
Nu place în pumni nu țipă după ajutor
A văzut cum e să ai ghiulea la picior
Viața a încercat-o a pus-o la perete
I-a cam dat și stângi și drepte
Nu-i nevoie să-i deschid ochii sau să-i închid gura
Îmi place figura.
Nu oferă nimic dar îți cere
Să ai sufletul la vedere
Așa îi place ei să trăiască
Și vrei să o înveți tu cum să trăiască.
Îmi spune că nu-și iubește aproapele
Că-i transparentă și când tulbură apele
Că pot să o asemăn dar gândește diferit
Și n-are un singur păcat favorit
O văd cum îi place să trăiască
Știe să atragă banii nu să-i urmărească
Ma vede ca pe un golan devenit poet
Știe că nu o să o scap că nu o să joc corect
Încearcă să-mi desire visul țesându-l pe al ei
Da-i desenată goală deja din ochii mei
Iubirea nu-i pentru ea ci pentru cei supuși
Nu-s urmă lucrează cu mănuși.
Nu oferă nimic dar îți cere
Să ai sufletul la vedere
Așa îi place ei să trăiască
Și vrei să o înveți tu cum să trăiască
Sensul versurilor
Piesa descrie o femeie enigmatică și independentă, care manipulează emoțiile și așteptările celor din jur. Ea refuză convențiile și trăiește după propriile reguli, lăsând o impresie puternică asupra naratorului.