Ne-am întors, trăiește, bucură-te, mori.
Am murit alaltăieri, io sunt singurul care s-a mai întors
Pe Pământ să văd dacă mai putem,
Nu sunt pregătit să cresc, m-așteaptă oameni în viața de apoi
Să le povestesc și lor cum trăiesc eu pentru voi.
Dar planeta e schimbată, oamenii aproape nu-s
M-am convins că locul ăsta e o copie a ce-i sus
Am văzut raiul distrus, reconstruit de-americani
Am văzut și iadul în care trăiesc de 16 ani.
Am văzut până și cartea schimbată în bani de proști
Am văzut copilăria ruinată de niște măști
M-am văzut și pe mine dar nu-n oglindă ci arzând
Într-o lume simplă și proastă care nu mă vrea râzând.
Sunt un ghinion pentru sentimentul de durere
Sunt dezavantajul ei când nimeni n-are ce s-ofere
Când am văzut printre voi o simplitate dezolantă
N-are rost să atingem fericirea când îi termen izolant.
Mă uit în ochii tăi, văd.. te ferești
Ce ciudat, toată lumea te forțează să zâmbești
Am văzut că te-njosești dar pentru mine ești un dar
Nu folosesc femininul, pluralul e singular.
De Crăciun cred în pozitivitate, exact ca-n Moșu
Să mor de Crăciun înfruptat cu nasul roșu
E aproape Crăciunul, afară miroase de parcă ați dat foc la cruci
Nu la porci, ce creștini avem și noi.
Mă uit la voi de aici de sus, cred că-i Raiul, nu contează ce-i
Mă uit la voi de aici de sus, vă văd disperați după dureri
Îmbătați de fericiri, inconștienți de urmă
Demoralizați ca țiganii trimiși la cerșit cu demnitatea-n urnă.
Ce va urma în urma noastră nu știm, cert știm
Sarmisegetuza e o ruină, Parlamentul va deveni ghetou în scurt timp
Și cert știm că cerșim în mod alarmant
Agasant ne plângem soarta în timp ce ne uitam la ea (și zâmbim)
Sensul versurilor
Piesa exprimă o deziluzie profundă față de lume și de condiția umană. Naratorul descrie o realitate distorsionată, plină de suferință și ipocrizie, unde oamenii sunt inconștienți de propria lor disperare.