refren:2x
Mi-am tras norocul la sorti, nu mi-a picat, ce ghinion
Că n-am putut să-i dau șpagă să am norocul tuturor
Și de-aia mor că nu pot să trăiesc așa cum îmi e voia
Și nu știu sigur dacă am dat sau nu PARANOIA
Cu ochii-n becul stins privesc la ce vedeam o dată
Într-o lume ce de mult parcă s-a lăsat uitată
Alerg singur printre amintiri
De ce te miri?
Când mă vezi că nu mă vad și mă regăsesc doar în priviri
Am ochii tulburi, privirea în jos
Și mă-ntreb de ce mă-ntrebi prea multe lucruri fără rost
Am nopți în spate și zile-n față
Aș putea să am și-o viață dar prefer să mă fac varză.
Cu toate astea mă simt perfect
Precum un antidot utilizat dar fără efect
Și zile trec și nopți mai vin
Și deși sunt fericit parcă-n incep să mă deprim
Și mă enervez și mă deprim și mă descarc dar nu-mi revin
Și mă privesc dar nu mă vad
Cu ochii plini de lacrimi rad
Și n-am putut dar aș fi vrut
Vreau să vorbesc dar rămân mut
Nu vreau nimic din ce-am avut
N-am viitor dar am trecut
Când unii plâng fără lacrimi
Alții doar în gând mai rad
Și se fac că nu mai vad
Timpu pe lângă ei trecând
Cu ochii-n ceas mereu
Detestând orice minut
Trecura dar n-au mai visat de mult
Dar n-au mai visat de mult.
10 mii de gânduri într-un gram de fericire
Poți trăi intens o clipă și să mori o veșnicie
Poți s-o iei pe scurtătură
Când vezi că viața e prea lungă
Poți să te naști în timp de-o oră
Și să mori într-o secundă.
REFREN:2X
Orice pachistata dat de-un adevăr denaturat
Plecat din cap și nu din suflet te face doar pe loc uitat
Și vrei să pleci, nu poți să mergi
Și te prefaci că nu-nțelegi
Că ți-ai scris singur pan-acum
Tot ce de-acum incerci să stergi
Și-ai spus multe într-un sfârșit
Însă puțini te-au auzit
Dar mai puțini au înțeles
Că orice început ți-e un sfârșit
Al tău al lor a tot ce-a fost
Și multe lucruri fără rost
Țineam cu capul de-afis
Titlul trecut victorios.
Mereu adesea, uneori
Cauți deșert găsești comori
Dezamăgit că ești fericit
Cu prea puțin dintr-un nimic
Aș vrea să poți să vrei mai mult
Puteai să știi dar n-ai știut
Acum alergi dar stai pe loc
Ce ghinion că ai noroc
Să n-ai noroc de oameni buni
Și să renunți când încă induri
Să te rogi când împrejur
Muncești corect dar încă furi
Dormi inconștient ești un întreg doar din frânturi
Și te trezești că îți tărăști gândurile printre tărâturi
D-aia urăști ziua de mâine
Dar te bucuri că-i azi
Într-un final sperând să urci
Te mulțumești numai să cazi
Și îți arzi speranțe, vise
Panicaturi în ceva
Cu gândul disperat
Că-i vrea să te trezești altcineva.
REFREN:2x
Vreau să mă-mpac cu gândul
Căci mă acuză cu celelate
Nu prin fapte sau prin vorbe
Ci prin zâmbete deșarte
Căci mai departe mai aproape
De ceea ce vedem cât mai departe
Și prin viață naște o moarte
Care unirea ne desparte.
Când te distrezi plictisit
Aburești ce-ai irosit
Căci folosești fără folos orice
Chiar dacă n-ai nimic
Și vrei să mori dar crezi că-i prea puțin
Să uiti de suferință
Nu poți să faci recurs
Când viața îți dictează o sentință.
Poți să-ți iei gânduri de la gânduri
Să te apuci să fugi sănătos
Să faci praf mii de idei
Să-i dezgropi pe cei din scânduri
Să-i ridici pe cei de jos
Să nu mai fii cum ai mai fost
Să-ți cauți un rost în viață
Doar ca să vezi că n-are rost.
REFREN:2x
Par. par. par. par.. PARANOIA
Par. par. par. par. PARANOIA
Paranoia… paranoia…. paranoia
Sensul versurilor
Piesa explorează stările de paranoia, depresie și deziluzie față de viață. Vorbește despre căutarea sensului, lupta cu propriile gânduri și sentimentul de a fi prins într-un ciclu distructiv.