Versuri corectate și adnotate
Nu știam ce să facși mi-am zis că nu-i dreptsă opresc pași trecând,și un suflet, și-un trupneștiut pân-atuncicând un zvâcnet în piepts-a pornit și-am simțit,din real, că mă rup.Începusem un viscu neliniști, cu dor,cu pustiu când în elnu eram amândoi,cu poteci de plăcerispre un singur izvor,susurând ca ecoual poveștii cu noi.Nu știam ce să fac,nu … Citește mai mult
Până când nu te iubeamDorule, doruleUnde mă culcam, dormeamDorule, dorule.Dar acum că te iubescDorule, doruleNu pot să mă odihnescDorule..Dorule..Până când nu te iubeamIes din casă să mă ducDorule, doruleNu știu încotro s-apucDorule, dorule
Cu viclenie, l-am pândit în ultima vreme,de câteva luni e muncit, apucat,zdrențuit de ceva nevăzut,la mâncare nu ia seama,cana cu vin a vărsat-ode mai multe ori,cu țigara se împacă mai bine,dar nici țigara nu pare să aibăvreun gust.Uneori își zărește ficatul înălțându-sela cer,alteori fierea pare a-i fiîn dreptul Soarelui.La femei nu se mai duce,parcă, într-un … Citește mai mult
Alerg călare p-un butoiSpre locul ce-l visez,Alerg nebun spre lucruri noiSau îmi imaginez?Alerg pe loc gândind la noi,Să sper nu mai cutez.Alerg și-acum gândind la voi,Vreau să vă spun un crez.Am alergat d-afară către mineȘi am ajuns la miez,Am alergat așa gândind că-i bine,Că dau d-un nou botez.Alerg din nou,Mă alerg în sine,Oare mă automarginalizez?Alerg … Citește mai mult
Îmi plac oamenii care mă neliniștesc,mă fac să mă văd deodatăgrozav de închipuit și de gol,forțându-mă să mă schimb,să mă caut înfrigurat.Îmi plac oamenii care mă neliniștescpentru că eu însumisunt asemenea lor,și-adeseori chiar pentru ei devinneliniște profundă,arătându-le astfel mult mai adâncdragostea ce le-o port.
Lucruri rotunde, lucrurimai departe dacă vreți voi să trăiți,s-a adus pe lume tăioasă o sabiepentru degetele celor fericiți.Ei dușmani și tot ei luptători,gândurile sunt lucruri din trecutale căror cadavreîn spațiul acesta n-au mai încăput.De câte-o ființă toate aminte își aduc,a fost mai demult un animalsmuls din mare și mâncat,duhul lui stă neîngropat pe mal.
Nu vin în seara asta să-ţi birui trupul, fiarăÎn care-o gintă-şi mână păcatul, nici să-asmutÎn pletele-ţi impure o patimă amară,Plictisul incurabil ce-l vărs într-un sărut.Cer patului tău somnul adânc şi fără umbrePlutind sub remuşcarea cu pluş deconcertant,Şi-n care guşti ecoul minciunii tale sumbre,Tu care ştii ca morţii mai mult despre neant.Căci Viciul, care-mi roade nobleţea … Citește mai mult
Mă trezesc cu noaptea-n cap.Ochii împrăștie stele verzi.Ies în fugă pe ușă,trăgând cerul în piept.Doamne, de ce m-ai părăsit?Cerul scârție aberant.Nu știu încotro să-mi îndrept sufletul.Încet-încet mă liniștesc,tăcerea și frumusețea nopții de iulie.Poezia mă scoate din priză,cocoșul cântă a doua oară.Incognito,culună plină.Costel Zăgan
Mă trezesc speriat dintr-un vis rupt ca din filmeMonștrii de sub pat dansau toți pe lângă mineNu știu ce să facRămân să dansez cu eiMă transform și eu acum sunt monstru ca ei.În fiecare seară ea mă ia de mânăEu adorm instant că nu spune noapte bunăMă plimbă pe lună și apoi îmi prezintă steleMă … Citește mai mult
Când, unde, cum, de ce, niște întrebări, niște destine.Dragă Kitty, mai multe nu știu nici eu.Deodată în toate încăperile lumii se face liniște.O liniște care supurează cicatrici pentru ziua de mâine.Scriu torențial urmărit(ă) parcă de niște ochi SS.Indiscreția urcă și coboară.Un du-te-vino de neplăceri și tristeți.Dragă Kitty, peste o sută de ani n-are niciun rost … Citește mai mult