Semințe triste-n glie încolțățesc
Se zbate vântu-n firele plăpânde.
Vechi slove eu în suflet regăsesc,
În sate, la răscruci le voi ascunde.
Sub lună, pe sub ziduri furișat,
Simt piatra lor mai rece și mai sumbră
Când văd schimbări, sunt pururi încântat
Și-n fiecare zi schimbări se-ntâmplă.
O, sângele-mi tresaltă! O, sunt viu!
Asemeni sunt aicea cu izvorul.
Tu ești eterna dragoste, te știu!
Clipe de taină! Vă-nțeleg fiorul!
Înalte ziduri cresc întruna, cresc..
Se zbate vântu-n firele plăpânde..
Preasfinte slove, azi vă regăsesc
Și la răscruci, zâmbind, vă voi ascunde.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de melancolie și transformare în contextul naturii. Vorbește despre regăsirea de sine și despre dragostea eternă, în ciuda schimbărilor constante.