Dacă ploaia n-ar fi pornit
În viața mea nu te-ai fi adăpostit
Eu nu mai eram un răsărit
În opinia ta ce apoi m-a sărit.
Un mulțumesc, era de-ajuns,
Decât să țintești, ce nu ți-ai propus
M-ai bine mi-ai fi spus: „dragă prietene”
Un sărut pe obraz, sunt sentimentele.
Iar mâine va iubi,
Cine n-a iubit niciodată în viața lui
Iar cine a iubit,
Va iubi și mâine din adâncul sufletului.
Nu coincid, gândurile, nu coincid sentimentele
Nu coincid minciunile, nu coincid sincroanele.
Dragostea în formol,
E ca un dans asincron,
Las-o liberă în noaptea rece,
Iar ea singura încălzește
Un glob și încă zece,
Nimeni nu supraviețuiește,
Fără dragoste.. fără dragoste..
Sensul versurilor
The song explores the themes of love, disappointment, and the hope for future love. It reflects on a past relationship where gratitude was lacking and emphasizes the enduring nature of love, suggesting that even after heartbreak, the capacity to love remains. The lyrics also touch upon the dissonance between thoughts, feelings, and actions, highlighting the artificiality of forced love.