Text: Șerban Foarță / Andrei Ujică.
Iată, vine din nou cel hrănit cu numai rouă
de la Livan, într-acest an, al nouălea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.
Născutul din ou și hrănit cu numai rouă,
în roșu nimb, într-acest timp, al nouălea.
Rodnic foc și nou izvod,
arderea-i de tot.
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaște, curățit prin jar,
din cenușa-i proprie și din propriu-i scrum,
astăzi ca și mâine, pururi și acum.
Sensul versurilor
Piesa evocă mitul Phoenix-ului, o creatură care renaște din propria cenușă. Versurile subliniază ideea de purificare prin foc și renaștere perpetuă, sugerând un ciclu nesfârșit de transformare și reînnoire.