Să nu te încrezi
în astâmpărul florilor
ele vor rupe
mincinosul armistițiu de seară
să nu te lași înșelată
ele vor arunca în aer curând
străjile de umbră scuturile de tăcere
care te apără.
Volatile iscoadele
de pe acum se aud strecurându-se
tiptile
prin suspine și fluturi.
Și vor năvăli pe ascuns
adieri de pierzanie
miresmele ucigașe
cuțitele de polen
și alte arme albe ale trădătoarelor flori
în miezul amețit al nopții
rănindu-ți
sânul
cu o îndurerare de neînțeles
în îndurarea lor pierdută.
Sensul versurilor
Piesa avertizează asupra pericolelor ascunse în frumusețea naturii, sugerând că aparențele pot fi înșelătoare și că chiar și elementele aparent inofensive, precum florile, pot ascunde intenții trădătoare. Mesajul central este de a nu te încrede în aparențe și de a fi conștient de potențialele amenințări ascunse.