Doidec – Canto Grav

Am scris kilometrii-ntregi, cartograf, canto grav,
Cartoon graff pe perete – cel mai bun zugrav,
Sunt băiatu’ cu nărav și tușesc ca un bolnav,
Că la noi G-u’ o arde la fel ca Gicu – Grozav,
Mai vechi, mai nou, am un stilou la mine pe birou,
Toată ziua-l port în subteran ca un metrou,
Știe el un stou și-mi bagă rimele cu flou,
Pentru cei care o ard în hanorac, nu în sacou.
Ca meteorologii îmi ocup timpu’ cu vremea,
Petrecută, pierdută, recâștigată, cu o piesă belea,
Un tempo mai jos, venea beatu’ lent ca lenea,
Fără figuri ca Velea, doar veselie – Amza Pelea;
M-am scăpat la scris ca presa după ’89,.
Nu mă mai presa că ești curios când scot bucata nouă,.
Mai bine lasă-ne să o ardem cum ne place nouă,.
Să luăm un instrumental și să îl facem pe din două.
Plouă cu rime cu rost, nu-nțelege orice prost,.
Că flou’ nost, naufragiază mai ceva ca-n Lost.
Totu’ e low cost, da’ negativele gratis au fost,.
Mereu o pâine de mâncat în zilele de post.
Financiar, fir-ar ăștia care-mi zic mai fii mai rar,
Fii mai clar, că de-abia am scăpat de-abecedar,.
Aș trece cu vederea dar, prefer pe trotuar,.
Cu mâna-n buzunar și-același gând atât de amar:
Cum ar fi fost cartea vieții mele, fiecare parte,.
Pare de departe mai bună ca toate celalalte,.
Luate la un loc, înalte, late cât un bloc, frate,.
Astea-s gânduri care nu-mi dau pace-n miez de noapte.
Poate, mă scoate din sărite. Ca trambulina,.
Simplu fapt, că nu e la modă gospodina,.
Că se vrea: să-ajungi din spate, departe din prima,.
Și că lumea-și lucrează cultura, doar cu Plugaru Alina;
Alina tristețea-n club, comerț de YouTube,.
Bas în tub și sintetizatoare pentru capetele cub,.
Uite cum strofa rămâne, chiar dacă rimele curg,.
Iar dacă dau de-un alt beat beton se pun și fug..
Sar direct în subiect să scot ceva de efect,
Mulți fac rap defect și rar ca un an bisect,
Socot că nu-i corect deloc o fac doar de aspect
Suspect de inteligent tind să mă bazez pe intelect,
De asta alerg mereu drept ca un atlet
Cu stilou’-n mână timp berechet să rimez cochet,
Pe foi, cu glet, zicând tot concret și din suflet
Dând eject cu jet celor care nu au bilet,
Am imaginație cuvinte-n combinație
Nu-i loc de vreo observație sau speculație,
Apăs pe-accelerație, trec prin populație,
Fac față obstacolelor cu grație ca la echitație,
Plin de inspirație, lovesc drept în inflamație,
Creatorii de-agitație căzând pe rând, gravitație,
De la scris cocoșă am ca la Nottre-Damme
Da’ nu am niciun ban fiind-că am 17 ani man,
Eman stări din stern puternice, gaz metan,
Nu mă abat de la plan, țin tot așa de volan,
În linie dreaptă, sui’ treptat treaptă cu treaptă,
Transpun pe coli fapta cu fapta-apoi expun în ceață,
Care-i înceată ca mintea lu’ Mitea, secată
Mulți se cată’ și se adună, cic-au chef de ceartă,
Da’ se-mprăștie deodată c-am baza consolidată
Între snobi orbi iau poziție degajată și mă arată,
Cu degetu’ că-s diferit c-am uscat pasta-n pix
Ia-o pe-asta-n plisc, car tot dincolo de Styx,
Risc să risc, da’ mă ridic din abis, dinadins
C-am tot scris cu Siares și am dat bis, Kross Kriss,
Deci recidivez și-atig punctu’ ce tre’ atins,
Pentru cine-ascultă din plictis am slițu’ deschis,
Că bag muncă pentru strofă, da’ burta nu mănâncă,
Fac totu’ din entuziasm ca o profă româncă,
Râuri de lacrimi, idei, când minte-n cepe să plângă
Le-alungă în timpane din rana cea mai adâncă,
Beat tare, stâncă, direct în față ca o stângă,
Dacă ești pe lângă, s-ar putea ca versu’ să te-nfrângă.
ZBAM!

Sensul versurilor

Piesa este o introspecție asupra vieții, cu lupte și aspirații. Artistul își exprimă determinarea de a depăși obstacolele și de a-și urma pasiunea, în ciuda dificultăților.

Lasă un comentariu