Dume – Gând și Suflet

Să mai cred vreo dată în tine?
Tu nu știi, tu nu poți, dar ce vrei de la mine?
Nu-i de-ajuns că trăiesc cu texte pline
De agonie și extaz, rupe orice amintire.
Nu sunt personajul cel mai perfect,
Nu mă ascund, nu joc actorie, nu sunt drept.
Și când se lasă cortina, aștept să râd, dar dincolo de toate eu nu știu cine sunt.
Nu-mi găsesc liniștea, nu știu dacă e aproape,
La fiecare pas, o simt cum plânge pumn și coate.
Nu mai am culori, văd totul cum s-a-ntâmplat,
Inima plânge în torace, nu știu ce să-i fac.
Să tac, să bat la cap, să am o strategie,
Muşti din fum, și visul așteaptă o hârtie.
Înconjurat de remușcări, nu pot să tac,
Iubești, ierți, și-apoi, te vezi plecat.
Și simți în piept o durere care nu dispare,
Ai un suflet puternic care nu moare,
A învățat să fie bun cu tine,
Te ghidează mereu atunci când nu mergi bine.
Încep să caut uși să evadez,
Nu iau cu mine amintiri, c-o să cedez.
O să mimez, o să driblez, o să fiu altul’,
Neputincios, orb, m-am jucat cu sufletul.
Nu am știut sincer, cum să mă-mpac
Sau ce mască s-a legat de înger sau drac.
Am alergat atunci când trebuia să neg,
Ca un copil speriat, trebuia să fiu corect.
Dar timpul a trecut și cineva a rămas în urmă,
Nimeni nu mi-a spus că problemele se adună.
Am împărțit gânduri și fapte-n miez de noapte,
Am criticat iubiri sincere și-ncurcate.
Am devenit o victimă în pasul doi,
Ne-au ciuruit sufletul consolidat în război.
N-am atacat, am încercat să fiu departe,
Să nu privesc cu ură ultima filă din carte.
Și simți în piept o durere care nu dispare,
Ai un suflet puternic care nu moare,
A învățat să fie bun cu tine,
Te ghidează mereu atunci când nu mergi bine. ‘X2’