Eu nu-i sunt antidot singurătăţii
Şi nici un hap ce se înghite-oricum.
Sunt, într-un tratament al realităţii,
O doză ce se foloseşte-altcum.
Nu poţi s-o iei cum vrei – reţeta-i clară! –
Şi n-o poţi combina cu altceva:
Efectul e posibil să dispară
Cu tot ce reuşise-a rezolva.
Nu, nu-i sunt tratament singurătăţii,
Căci, dac-aş fi, demult puteam să ştiu
Că pot fi campionul sănătăţii,
Tratându-mă cu mine-aşa, de viu.
Daniel Vişan-Dimitriu
(Din vol.”Cântecul visurilor”)
Sensul versurilor
Poezia explorează ideea că eul nu poate fi un remediu simplu pentru singurătate. Sinele este o doză specifică într-un tratament complex, care nu poate fi administrat oricum sau combinat cu altceva, altfel efectul dorit se pierde. Autorul sugerează că adevărata vindecare vine din acceptarea și tratarea propriei persoane.