Este-o întâmplare care mă amuză,
cu protagonista – mica buburuză
care-n zi de toamnă rece, înnorată,
îmi veni ca soartă … personificată.
Ea, mergând pe mână fără nicio frică,
avusei ideea: “Măi, tu, aia mică,
poți, când îți iei zborul tău de buburuză,
să mă duci în calea ochilor de muză? ”
Ce credeți? – răspunsul, repede-l dădu,
îndreptându-și zborul spre o voce: “Tu,
care stai degeaba, vino-aici rapid
și-adu spray-ul ‚’cela cu insecticid,
c-am aici o goangă, mi-a intrat în păr! ”
Ce să fac? Dau fuga și, într-adevăr,
Tot striga prin păru-i biata buburuză,
într-o veselie. “Ia-ți nevasta … muză! ”.
Daniel Vișan-Dimitriu
(25 sept. 2019, Vol. “Dor de lele”)
Sensul versurilor
Piesa descrie o întâlnire amuzantă cu o buburuză, personificată ca un mesager către muză. Finalul ironic dezvăluie o reacție neașteptată și amuzantă.