În cerul norilor de ceață
Am mâzgălit și eu un nor,
Pe care l-a-nghițit o rață
Zburând către Ecuator.
Din țara norilor mă-ntorc
De dragul vostru, pușlamale,
Călare pe un galben porc
Împodobit cu portocale.
Vin cu trăsura și cu trenul
Pufnind în abur alb-lăptos,
Bagajul meu este refrenul
Acestui cântec somnoros.
Pe drum am luat un guturai
Și-am strănutat până la stele,
Morișca morii de mălai
S-a rupt de suflul gurii mele.
Acolo-n țara din înalt
Dacă te uiți se vede bine
Un cal cu ochii de smarald
Și-un cal cu ochii de rubine.
Trăsurile sunt răsturnate,
Pe drum potcoavele sunt roase
Corăbii naufragiate –
Genele voastre somnoroase.
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie fantastică printr-un tărâm oniric, plin de imagini bizare și elemente suprarealiste. Este o invitație la visare și la explorarea lumii interioare.