Mă trezesc cu cartea-n mână,
și adorm cu ea sub cap.
Dacă-mi este la-ndemână,
de carte nu vreau să scap.
Și adorm cu ea sub cap,
cartea e destinul meu.
Ies cu cartea în proțap,
mă ridic spre Dumnezeu.
Cartea e destinul meu,
dacă-mi este la-ndemână.
Fără carte-i tot mai greu,
mă trezesc cu cartea-n mână.
Și adorm cu ea sub cap,
sunt bolnav o iau drept hap.
Costel Zăgan, CEZEISME II
Sensul versurilor
Piesa celebrează puterea vindecătoare și transformatoare a culturii și a lecturii. Cartea este văzută ca un ghid, un destin și o sursă de alinare în momentele dificile.