(Mentorului Vasile-Copilu Cheatră).
Noi ne ducem fără flamuri;
totul pare-a fi un joc.
Ielele petrec în ramuri
lipsa noastră de noroc.
Chiar lumina se ascunde
în amurguri muribunde
făcând humei negre loc
veșniciei – o pătrunde
spre atâtea mii de neamuri.
Când plecăm spre nemurire
vom fi prima-nmugurire;
un altoi pus pe un ram
spre a neamului mărire;
noi copiii lui Avram!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre moarte și trecerea spre nemurire, văzute ca o jertfă pentru mărirea neamului. Sugerează că cei care mor devin un 'altoi', o îmbunătățire adusă viitorului poporului.