Aleksandr Puskin – Noaptea

Glasul-mi, ce-ți trimite dulci și blânde șoapte,
Tulbură tăcerea ceasului de noapte.
Pâlpâie pe masă, trist, o lumânare.
Se preschimbă-n versuri lunga mea visare:
Pârâiașe negre de iubire pline;
Strălucesc în noapte ochii-ți, lângă mine,
Și-mi zâmbesc șoptindu-mi: – ”Drag prieten… eu
Te iubesc… a ta sunt… și voi fi mereu…”.

Sensul versurilor

Piesa exprimă sentimente profunde de iubire și admirație într-un cadru nocturn. Vorbitorul își împărtășește emoțiile printr-o viziune poetică, subliniind legătura eternă cu persoana iubită.

Lasă un comentariu