Iarăși bate la geam
frunza, căzând
coborând de pe ram, ram, ram..
Văd pui de cioban
ziua-ntreagă la geam
și noaptea la geam,
toată toamna la geam..
Fata merge pe jos.
Fata merge pe jos,
fata merge pe jos..
Fata merge pe jos..
Fata merge dansând,
cu paltonul pe dos.
Bate vântul mereu,
rupe fesul
și-l trântește de sol,
capul rămâne gol.
Strigă cioara în cer.
Eu cu ochii de somn,
n-am puteri să adorm,
nervii mei nu-s de fier..
Fata merge pe jos.
Fata merge pe jos,
fata merge pe jos..
Fata merge pe jos..
Fata merge dansând,
cu paltonul pe dos.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă melancolică de toamnă, cu o fată care merge pe jos, aparent singură. Observatorul, cuprins de somnolență, reflectă la starea sa nervoasă în contrast cu imaginea fetei și a naturii dezgolite de toamnă.