Vreau la oglindă, unde-s ceți
Și vis întunecos,
Să vă ghicesc – ce drum aveți
Și unde – adăpost.
Vă văd pe-un vas, lângă catarg,
Pe-ntinderea mării..
Vă văd în fum de tren.. Câmp larg
În plângerea serii..
Câmpii în rouă, pe-nserat,
Și ciori – cât bolțile..
Vă binecuvântez plecat
În toate părțile!
Sensul versurilor
Poezia exprimă dorința de a vedea dincolo de aparențe, de a ghici destinul cuiva și de a oferi o binecuvântare protectoare. Vorbitorul își imaginează călătoriile și încercările destinatarului, oferindu-i o binecuvântare universală.