Răbdare. Nu s-a sfârșit totul.
Totul nu se sfârșește
Nici într-o zi
Și nici într-o viață
Uite…
La marginea nopții
Sau la marginea vieții
– Ție îți spun, desperatule –
Pe o creangă
Tot mai atârnă
O speranță.
La fel și pentru tine
– Sugrumătorule –
Pe aceleași crengi
Tot mai atârnă un ștreang.
Așadar… Răbdare…
Și nu te neliniști dacă
Totul se târăște domol
Părând sobru și trist.
În apusul zilei,
Sau în apusul vieții
Ceva, ceva va răsări
Și pentru tine.
Lasă deci naivii
Să spună că – chipurile – Dumnezeu
A plăsmuit lumea
Doar în șapte zile…
În șapte zile, domnule,
Nu poți plăsmui
Nici un castel în Spania;
Și nici măcar masca
Unui Ticălos!.
Versiune românească de Menelaos Ludemis
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța răbdării și a speranței chiar și în cele mai grele momente ale vieții. Chiar și atunci când totul pare pierdut, există întotdeauna o șansă de a găsi lumina și de a depăși obstacolele.