Să-și bage un deget pe gât,
să-și horcăie stelele din cerul gurii,
să iasă în piață
și să-și vândă poemul
ca
un sughiț al limbii.
Să fie tratat la școală
la capitolul
„greața de terține”.
Acesta era visul său
pe care noaptea
i-l dădeau de-a dura
fantomele maeștrilor.
1987
Sensul versurilor
Piesa exprimă deziluzia unui poet față de soarta poeziei sale, anticipând o primire negativă și o transformare a creației sale într-un obiect de disecție academică. Visul său este bântuit de fantomele maeștrilor, sugerând o presiune a tradiției și o pierdere a autenticității.