Fac pasul printre cei ce-au hotărât să meargă desculț pe pietrele meditării, oameni ce s-au săturat
Să tot evite pietrele ascuțite, aruncându-le în adâncurile uitării împreună cu cioburi de sticlă,
Răspândite de circumstanță, menite de proroci, să taie orice țesut de curaj sau speranță.
Dureri concentrate într-un condei, sulițe aruncate în luptele cu zmei, văzând miei sângerând
Fac o sumă a unor factori mentali, percepând rezultatul ce se rezumă la: Furtuni sociale
Provoacă daune în mediu, din zare imaginea sumbră se reflectă-n inspirația literatului devenit lefegiu,
Într-un război cu ploi mintale de gânduri și aspirații, dintre contracții poetice pe spații libere
Se ivește câte-o veste pe bază de remediu, coala primește-o vlagă și combatantul
Oferă colaci de salvare pentru cei ce se îneacă-n cloaca FĂRĂ REGRETE RUP CÂT MAI REPEDE,
PLETE CRESCUTE-N BOLI ȘI DEFECTE, plec din portul nefiresc, firesc pentru-acest omenesc
Plec capul în fața celor ce mi-au oferit o stare de spirit, lecții, concepții transmise prin boxe,
Dau frâu liber eului, scot de la brâu sabia, corabia e pregătită, orice val gata să-l spargem, deci am pornit în larg!
Refren:X2
Simte-ți sufletul, alergând pe alei de început
Același loc, altă imagine, alt pământ
Pasul e făcut, în rezumat, eul s-a schimbat
În efect mă regăsesc pe tărâmul Hip-Hop
Uneori sufletul îmbracă veșminte mătăsoase, oferte de propria muză, alinare și inspirație, vinovată parcă merită o scuză, golurile sunt umplute, tot ce pute capătă miresme, mulțumiri exprimate prin credință.
Alteori un vers schimbat de mii de ori, privighetori ce opresc din cântat, cerul senin se pierde în păcat și ceață.
Fața de ființă provoacă doar greață, receptorii spirituali simt adeverirea de preziceri,
Scrieri ca secere ce seceră boabe de ataraxie, pacea este furată de amnezie,
Iar ostașii tind spre victorie fiind în căutare de strategie și astfel două părți:
Comedii și drame, ficțiuni și realități îmbinate prind aripi pe simfonii formând un întreg
O imaginație, un scop regăsit printre multele dorințe, cu plecăciuni și rugăciuni închinate
Acesta se cultivă printre semințe, un pas făcut în așteptare de roade, într-un moment dat
Pământul scoate la suprafață dorințe sau nedorite, fericiri sau suferințe, rămășițe din voințe
Unii le-au păstrat, alții le-au pierdut sau poate chiar le-au aruncat, consolat de libertate
Uit de basme sau alte legende mistice, povestind din priviri realiste despre malurile lirice..
Refren:X2
Simte-ți sufletul, alergând pe alei de început
Același loc, altă imagine, alt pământ
Pasul e făcut, în rezumat, eul s-a schimbat
În efect mă regăsesc pe tărâmul Hip-Hop
Voi, greșiți sunteți, greșit judecați, precum plebeii
Ne judecați după toale, și după scriptele fatale,
Care vă dezonorează firea ce ați vrea să semene cu leii. Ironiile sunt istorii, bogățiile sunt istorii, bucuriile sunt erori adesea vărsate peste noi,
Din nori nu mai cad focuri cad doar ploi și gheață
Urmașii de la noi sau din noi învață?
Adormim freamătul din sine, dar lăsat de azi pe mâine
Își pierde interesul,
Și-și pleacă capul în fața oricărei neștiri că universul
Nu tinde să descopere, nu tinde să cunoască,
Și rămâne-n continuare aceeași turmă înapoiată
De homo sapiens, ce prelucrează din nou cel mai fertil pământ
Creierul uman,
Și de la an la an, sudori vărsate în zadar
Ce satură setea tărâmurilor secate ca zilele din calendar
Dar uneori rodesc, din sângele ce îl rostesc poeții
Ca sacrificii pentru micile indicii, lăsate sau uitate
De foștii proști care n-au păstrat ce le-a fost dat.
Mi s-a deschis o poartă și-am intrat, mi s-a luminat un drum,
și-acum..
Alerg pe acel drum îngândurat și-mi spun „Cred că zac pe Tărâmul Hip-Hop”
Sensul versurilor
Piesa explorează călătoria personală a artistului în lumea hip-hop-ului, reflectând asupra provocărilor sociale și a căutării de sine. Versurile descriu o luptă interioară și o transformare, culminând cu acceptarea și regăsirea de sine în cultura hip-hop.