Îngerii, din pumni făcură
Cerului, cățui, în semn
De-nchinare; și din gură
Le turnară untdelemn.
Le-au aprins la căpătâie
Țintirimului de sfinți
Ca lumina să mângâie
Jertfa sfintei năzuinți.
Rafaelică-ntre stele,
Maica rugilor fierbinți
Toarnă aurul, să spele
Mâna beznei de arginți!
Sensul versurilor
Piesa evocă o atmosferă religioasă solemnă, descriind ofranda îngerilor și rugăciunile Maicii pentru a alunga întunericul. Este un omagiu adus credinței și sacrificiului.