Sania gonește, zările se sparg.
Bine-i cu iubita să te pierzi în larg.
Vântul cerne stele pe surâsul tău.
Peste câmp, de-a dura, fuge-un zurgălău.
Prin troiene sargul uite-l c-a turbat!
Undeva-n poiană joacă-un paltin beat.
Ne-om opri-ntrebându-l: ce-i cu tine, ce-i?
Și-auzind armonii, vom juca tustrei.
Sensul versurilor
Piesa descrie o plimbare idilică cu sania prin peisajul hibernal, subliniind bucuria și libertatea resimțite în mijlocul naturii. Elementele fantastice, precum paltinul beat, adaugă un plus de fantezie și jovialitate.