Fiecare fărâmă de pământ avut-a viață:
fost-a chip de soare, fost-a chip de lună ce răsfață.
Firul colbului pe chipul dragei șterge-l lin: odată
firul colbului acesta fost-a chip de mândră fată.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și a transformării continue a materiei. Fiecare particulă de pământ a avut o formă de viață, sugerând o legătură profundă între toate lucrurile și o meditație asupra trecerii timpului.