La ce te gândești, amice, la străbuni?
Sunt praf în praful timpului.
La meritele lor? Mă faci să râd!
Să bem ascultând împreună pacea pământului.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și relativității meritelor strămoșilor în contextul trecerii timpului. Sugerează o acceptare a prezentului și găsirea păcii interioare.