Fulgerul bombei
și-a smintit vidul
pe fața mea.
În spatele orizontului
urlă restul din mine.
Ghemul din carne și fum
cu numele meu
nu-l mai umbrește nimic.
Vidul rătăcește
prin milioane de nimeni.
Cu zdrențele morții
mele în brațe
am reflectat orizontul de fum
pe pielea mea.
Mi-am consolat
strălucirea de-o clipă
cu aburul unei vanilii.
Fragilă relicvă.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de pierdere și dezolare în urma unui eveniment traumatic, posibil o metaforă pentru o experiență distructivă. Naratorul reflectă asupra propriei mortalități și fragilități, căutând consolare în amintiri efemere.