Sub zidul alb al mânăstirii
Unde-ai închis un scump noroc,
Cu slovele muiate-n foc
Ți-ai scris chemările iubirii.
Eu le citesc și dintre șire
Ți-aud chemările de dor
Ca fulgere ce cad din zbor
Spre turnul vechi de mânăstire.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința și chemarea către o iubire pierdută sau inaccesibilă, sugerată de cadrul mănăstirii. Versurile evocă un sentiment de nostalgie și pasiune reținută, cu ecouri ale unor sentimente profunde.
