Aș da foc.
Aș da foc acelui oraș,
dar mai înainte aș striga „-Ieșiți din case!
Însă nu luați nimic cu voi!”
Și aș sta nemișcat – umbră
și semn al luminii,
văzând cum oamenii
ies fugind îmbrăcați numai în piei
în propriile piei,
cum își părăsesc înaripați
mobilele de care sunt legate atâtea certuri,
bucătăriile de care sunt legate atâtea lipsuri,
plictiseala acelorași pereți care se confruntă
bibliotecile mici necitite din lipsă de timp
și timpul de culoarea
pâinii reci.
Zburați acum! – aș striga
suflând să-i ridic
și toți ar zbura
fără să se mai uite înapoi.
-Eugen Jebeleanu -ARMA SECRETĂ- 1980
Sensul versurilor
Poezia descrie dorința de a distruge un oraș corupt și sufocant, dar mai întâi de a oferi oamenilor șansa de a scăpa, renunțând la bunurile materiale și la grijile lumești. Este un strigăt de eliberare și o critică a atașamentului față de lucrurile materiale în detrimentul vieții și al libertății.