Cel ce inima-și smulge din piept, trandafirul atinge,
a lui sunt petala și spinul,
lui îi așterne lumina pe talger,
lui îi umple paharul cu adieri,
lui îi susură umbrele dragostei.
Cel ce inima-și smulge din piept și-o zvârle înalt,
nimerește la țintă,
piatra cu pietre ucide,
lui orologiul sângele-și sună,
lui vremea, din palmă, ceasul îi bate,
cu mingi mai frumoase se poate juca,
și poate de tine vorbi și de mine.
Sensul versurilor
Piesa explorează sacrificiul emoțional și suferința profundă a unei persoane care își oferă inima. Metaforele bogate sugerează că, deși există durere, există și o formă de putere și destin în acest act.